Soțul meu a adus o lădiță de căpșuni, cam 1 kilogram. Frumoase, una și una, să le mănânci cu ochii… însă doar cu ochii, pentru că odată ce le-am gustat, mi-am dat seama că nu au niciun gust, abia dacă miros un pic a căpșuni!😂 M-am gândit să fac o prăjitură “spumoasă”, că proaspete nu se pot consuma. Dacă v-am făcut poftă, găsiți rețeta mai jos ⬇️

Editoron

  • 250 de de grame de capsuni (proaspete sau congelate)
  • 300 de grame de  zahar
  • 3  albusuri
  • zeama de la 1/2 de lamaie
  • 400 de grame de foietaj cumparat sau facut in casa (dati click pe linkul urmator pentru reteta de foietaj de casa pe care l-am folosit eu la aceasta  prajitura)
  • zahar pudra pentru pudrat la final
  • faina pentru presarat planul de lucru

Preparare Prajitura Cu Spuma De Capsuni – foile

1. Se aprinde cuptorul si se fixeaza la 180 de grade Celsius.

Alimente coapte
  • 2. Foietajul rece (din frigider) se imparte in doua bucati identice. Pe planul de lucru presarat cu faina, se intind pe rand cu sucitorul doua foi subtiri din aluat (2-3 mm.), care se perforeaza cu furculita, se ruleaza pe sucitor si cu ajutorul acestuia se transfera intr-o tava captusita cu hartie de copt (imaginile 1 si 2 din colaj).

    Observatie: se poate folosi atat foietajul rapid de casa cat si reteta de foietaj clasic (aluatul frantuzesc). Click pe linkuri pentru retetele respective. 

    3. Se acopera foaia de aluat cu o alta coala de hartie de copt si deasupra se pune o tava care sa o preseze , asa incat sa nu se umfle in timpul coacerii. Se coc foile pe rand, cate 20-23 de minute, in cuptorul preincins la 180 de grade.

    preparare foi prajitura cu spuma de capsuni

    • ezvi continuarea pe pagina următoare 😍💕

      «« Anterior Următorul »»

    • L-am dus pe bunicul meu la bal după ce mă crescuse singură - dar când unul dintre colegii mei a râs de el, ceea ce a spus la microfon a dat fiori în toată sala de sport. Când aveam un an, părinții mei au murit într-un incendiu. În noaptea aceea, bunicul meu a devenit întreaga mea lume. Am supraviețuit doar pentru că s-a întors în flăcări și m-a scos din fum. Din acel moment, am rămas doar noi doi. Deja peste șaizeci de ani, bunicul meu m-a crescut ca un tată cu normă întreagă. Îmi pregătea prânzul, îmi împletea părul și nu rata niciodată o piesă de teatru de la școală. În timp ce alte fete aveau tați care le învățau să danseze, bunicul meu strângea covorul din sufragerie și exersa cu mine în bucătărie. Glumea adesea: „Când va veni balul tău, voi fi cea mai bine îmbrăcată parteneră de la petrecere.” Acum trei ani, bunicul meu a suferit un accident vascular cerebral care i-a paralizat partea dreaptă a corpului. Doctorii au spus că a fost foarte norocos să supraviețuiască; a merge din nou era imposibil. Acum folosește un scaun cu rotile. Totuși, nu a încetat niciodată să fie acolo pentru mine. Așa că, atunci când a sosit sezonul balurilor anul acesta și toată lumea a început să vorbească despre întâlnirile lor, nu am ezitat. L-am întrebat pe bunicul meu. La început, a refuzat. A spus că nu vrea să mă facă să mă simt inconfortabil. Dar i-am amintit de ceva ce îmi spunea mereu când eram mică: „Nu-ți abandona familia.” Vinerea trecută seara, i-am împins scaunul cu rotile prin ușile sălii de sport a liceului. El purta vechea lui uniformă bleumarin, iar eu eram în rochia de bal. Elevii au aplaudat. Și apoi ne-a văzut Camille. Camille concurează cu mine încă din primul an de liceu: note, burse și chiar roluri în piesele de teatru școlare. S-a apropiat cu prietenele ei, s-a uitat la bunicul meu în scaunul lui cu rotile și a izbucnit în râs. „Uau! A pierdut azilul de bătrâni un rezident?!” Tăcerea s-a așternut peste întreaga sală de sport. Mâinile mele s-au strâns pe mânerele scaunului cu rotile. Camille a schițat un zâmbet viclean. „Balul e pentru dansatori... nu pentru oamenii care au nevoie să fie împinși într-un scaun cu rotile.” Eram pe punctul de a mă întoarce și de a pleca. Dar înainte să mă pot mișca, bunicul meu s-a dus cu rotile la cabina de DJ, a apucat microfonul și a rostit cinci cuvinte care au făcut-o pe Camille să pălească... Povestea completă este în primul comentariu. ⬇️