— Mort.
Răspuns scurt. Fără lacrimi.
Unul dintre oamenii lui Andrei a observat cizmele rupte ale fetelor.
— Trăiesc așa? în pădure?
Maria a simțit rușinea urcându-i în obraji, dar n-a plecat privirea.
— Trăim cum putem.
Andrei a încercat să se ridice. Durerea l-a făcut să scrâșnească din dinți.
— Adu trăsura. Și doctorul din sat, a poruncit el.
Apoi, către Maria:
— Vii cu mine.
Ea a încremenit.
— Unde?
— La moșie.
Fetele s-au strâns în jurul ei.
Maria a înghițit în sec. Se gândea la familia Popa. Dacă aflau? Dacă se răzbunau?
Dar ce alternativă avea? Încă o noapte sub cerul gol?
continuare pe pagina următoare
