Am pus suflet în crearea acestui lucru… Astăzi vreau să vă povestesc ceva ce am creat cu toată inima mea. Nu e doar un obiect, nu e doar o lucrare – e parte din mine. Fiecare detaliu, fiecare culoare, fiecare alegere a fost făcută cu grijă, cu emoție, și cu dorința ca cineva să simtă ceea ce simt eu atunci când o privesc. Vin dintr-o familie simplă, fără lux și fără atenție din partea lumii exterioare. Însă ceea ce am pus în această creație nu poate fi măsurat în bani sau recunoaștere. E ceva ce vine din suflet și care spune o poveste. O poveste despre speranță, despre iubire și despre puterea de a crea chiar și atunci când nimeni nu privește. Zi de zi am lucrat la ea. Am început cu ideea simplă, dar fiecare pas a fost o luptă între perfecțiune și emoție. Am greșit, am șters, am repus, am pictat iar și iar. De fiecare dată când mă simțeam obosit, îmi aminteam de motivul pentru care am început: să dau viață unei idei care să atingă inimile oamenilor. Mulți oameni ar spune că ceea ce fac eu nu are valoare. Că e doar o pierdere de timp. Dar eu am știut mereu că ceea ce creez este mult mai mult decât ce văd ochii lor. E o parte din mine, e un mesaj pentru lume: chiar și din cele mai simple materiale și din cele mai umile începuturi poate apărea ceva care să schimbe o zi, o stare, o viață. Și apoi a venit ziua în care am arătat creația lumii… … ceea ce s-a întâmplat în ultima zi a lăsat pe toată lumea fără cuvinte ”

Zi de zi am lucrat la ea. Am început cu ideea simplă, dar fiecare pas a fost o luptă între perfecțiune și emoție. Am greșit, am șters, am repus, am pictat iar și iar. De fiecare dată când mă simțeam obosit, îmi aminteam de motivul pentru care am început: să dau viață unei idei care să atingă inimile oamenilor.

Mulți oameni ar spune că ceea ce fac eu nu are valoare. Că e doar o pierdere de timp. Dar eu am știut mereu că ceea ce creez este mult mai mult decât ce văd ochii lor. E o parte din mine, e un mesaj pentru lume: chiar și din cele mai simple materiale și din cele mai umile începuturi poate apărea ceva care să schimbe o zi, o stare, o viață.

Și apoi a venit ziua în care am arătat creația lumii…

Am privit în jur și am văzut fețele oamenilor transformându-se. Ochii lor s-au luminat. Unii au râs, alții au plâns. Și în acea clipă am înțeles că sufletul meu ajunsese la ei. Tot ce am pus în această lucrare nu mai era doar al meu – devenise parte din inima celor care o priveau.

Nu pot să descriu în cuvinte cât de mult m-a marcat acel moment. Pentru prima dată, am simțit că efortul meu, emoția mea, durerea și bucuria mea au fost văzute și apreciate. Și chiar dacă nu aveam nimic altceva, știam că am dăruit ceva ce va rămâne în inimile oamenilor mult timp.

Acum, ori de câte ori privesc lucrarea, îmi amintesc de tot ce am simțit atunci. De fiecare emoție care m-a făcut să merg mai departe. Și de fiecare dată când cineva îmi spune că a simțit ceva minunat privind ce am creat, știu că sufletul meu a ajuns exact acolo unde trebuia.